Nici macar dupa 4 zile nu sunt in stare sa-mi gasesc cuvintele pentru a duce la bun sfarsit acest post.
Inca sunt dus de val de ce s-a intamplat Vineri seara si se pare ca nu realizez ca tocmai am luat parte la concertul uneia din cele mai cunoscute formatii de doom/death metal. Mda … dupa titlul postului poti sa-ti dai seama ca ii vorba de “My Dying Bride”.
Ziua exacta, 17 iulie; locatia: Sibiu ; eveniment: ARTmania 2009
Ma pot considera putin privilegiat ca drumul dintre Cluj si Sibiu nu dureaza o eternintate, asa ca am incercat sa-mi fac o idee despre ce o sa fie, dar normal ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.
Nu, nu ajungi intr-un targ … Sibiul (sau cel putin centrul vechi) arata foarte bine, pur si simplu iti face placere sa te plimbi pe strazile pietonale (si credeti-ma ca m-am plimbat), sa vizitezi orasul, galeriile, muzeele.
Sunt mai mult ca sigur ca a insemnat un efort financiar si umani imens ca sa se ajunga in acest stadiu orasul, dar sincer merita si efectele s-au vazut chiar de anul trecut si o sa se mai vada mult timp de acuma-n colo. Felicitari celor de acolo care au inteles ca turismul poate sa insemne o gura mare de oxigen pentru comunitate.
Festivalul, probabil cel mai profesionist de pe la noi din tara (ceea ce tine de organizare, sunet, lumini). Totusi o mica briza a “crizei” (daca stai doar si numeri) s-a simtit si aici. Vineri, ziua de concert a adunat un line-up de doar 3 formatii. Cu toate astea au fost 3 formatii cu un renume in scena metalului. (Tristania, My Dying Bride, Opeth).


Revin cu o completare la un “articol” (cuvant mare) scris acuma un an si ceva (prin ianuarie 2008) presat insistent parca de tot ce citesc si vad in media de astazi.
Nu, nu are nicio legatura cu un meci de fotbal, nicio legatura cu o gala de box sau film science-fiction. Legatura o gasim, ca de obicei, la guvernantii nostrii.